Din in cand in cand, obiecte sau persoane din Bucuresti tind sa dispara fara urma, pentru a fi apoi redescoperite in cele mai neasteptate locuri sau... pentru a li se pierde urma cu desavarsire. Probabil ca aceste disparitii misterioase au legatura cu faptul ca orasul e mare, plin de pericole nebanuite sau tin pur si simplu de domeniul misteriosului sau al inexplicabilului.
Povestirea urmatoare e un fapt real, iar coincidentele cu persoane sau evenimente reale sunt intentionate si asumate.Plimbare sub clar de luna, pe strazile urbeiDoi tineri indragostiti se plimbau, intr-o noapte, pe Calea Mosilor, in zona veche, acolo unde mai gasesti case boieresti frumoase daca te uiti bine si faci abstractie de rufele locuitorilor ilegali intinse la uscat si daca ignori manelele care urla suav din Daciile parcate pe la porti. Indragostitii nostrii discutau aprins despre subiecte adanci, cum ar fi "unde se indreapta relatia noastra?", "noi vom avea vreodata copii?" sau "daca nu renunti la baschetii aia vechi de sase ani, jur ca te parasesc!!"
Recunoasteti scena, nu? El incercand sa nu o auda pe ea, ea revoltata ca el nu o aude, el din ce in ce mai exasperat, ea din ce in ce mai isterica, cu mici lacrimi care deja s-au ivit in coltul ochilor si care anunta inceputul taifunului.
Doar ca, la un moment dat, se face liniste. El vorbeste si explica si se mira ca ea a inteles in sfarsit cat tine el la acei bascheti, ca il asculta cu bunavointa si intelegere si, astfel, el incepe sa spere ca poate a venit momentul cand va intelege si el psihologia speciei feminina. Dupa o perioada mai lunga de liniste, se hotareste sa se si uite la ea. Doar ca ea... disparuse!
Pericolele ascunse din asfaltCum spuneam, ea disparuse cu desavarsire. El se uita in spate, nimic. Face cativa pasi, pentru a vedea daca nu cumva iubita lui se ascunde, poate vrea sa il sperie, poate vrea sa faca o glumita. Insa ea e de negasit. Concluzia fireasca este, ca probabil, fata s-a suparat rau, dar rau de tot si ca a decis brusc sa il paraseasca, fara sa ii spuna adio sau orice altceva.
Pe eroul nostru il apuca disperarea, se intoarce alergand, o striga disperat. De undeva de jos, foarte de jos, se aud insa niste zgomote infundate si extrem de nervoase. Refacand traseul, observa niste ochi care lucesc aprig de undeva pe la nivelul asfaltului. Pozitionarea ochilor parea sa coincida cu sursa zgomotelor din ce in ce mai furioase, si ochii si zgomotele aflandu-se in dreptul unei guri de canal desfundate...:)
Da, fata picase intr-un canal iar el nu auzise nimic fiind prea prins in propriul discurs de justificare/aparare. Ca norocul, canalul nu era prea adanc si ea nu a patit nimic, ceea ce nu putem spune insa despre el, care a avut de patimit pana la sfasitul zilelor din cauza ca nu observase ca iubita lui... cazuse intr-un canal.
Morala: aveti grija unde calcati si, mai important, aveti grija unde calca iubitul/iubita voastra, pentru ca s-ar putea sa suferiti groaznic daca nu observati.
Voi aveti vreo intamplare de prin Bucuresti?
Povestirea urmatoare e un fapt real, iar coincidentele cu persoane sau evenimente reale sunt intentionate si asumate.Plimbare sub clar de luna, pe strazile urbeiDoi tineri indragostiti se plimbau, intr-o noapte, pe Calea Mosilor, in zona veche, acolo unde mai gasesti case boieresti frumoase daca te uiti bine si faci abstractie de rufele locuitorilor ilegali intinse la uscat si daca ignori manelele care urla suav din Daciile parcate pe la porti. Indragostitii nostrii discutau aprins despre subiecte adanci, cum ar fi "unde se indreapta relatia noastra?", "noi vom avea vreodata copii?" sau "daca nu renunti la baschetii aia vechi de sase ani, jur ca te parasesc!!"
Recunoasteti scena, nu? El incercand sa nu o auda pe ea, ea revoltata ca el nu o aude, el din ce in ce mai exasperat, ea din ce in ce mai isterica, cu mici lacrimi care deja s-au ivit in coltul ochilor si care anunta inceputul taifunului.
Doar ca, la un moment dat, se face liniste. El vorbeste si explica si se mira ca ea a inteles in sfarsit cat tine el la acei bascheti, ca il asculta cu bunavointa si intelegere si, astfel, el incepe sa spere ca poate a venit momentul cand va intelege si el psihologia speciei feminina. Dupa o perioada mai lunga de liniste, se hotareste sa se si uite la ea. Doar ca ea... disparuse!
Pericolele ascunse din asfaltCum spuneam, ea disparuse cu desavarsire. El se uita in spate, nimic. Face cativa pasi, pentru a vedea daca nu cumva iubita lui se ascunde, poate vrea sa il sperie, poate vrea sa faca o glumita. Insa ea e de negasit. Concluzia fireasca este, ca probabil, fata s-a suparat rau, dar rau de tot si ca a decis brusc sa il paraseasca, fara sa ii spuna adio sau orice altceva.
Pe eroul nostru il apuca disperarea, se intoarce alergand, o striga disperat. De undeva de jos, foarte de jos, se aud insa niste zgomote infundate si extrem de nervoase. Refacand traseul, observa niste ochi care lucesc aprig de undeva pe la nivelul asfaltului. Pozitionarea ochilor parea sa coincida cu sursa zgomotelor din ce in ce mai furioase, si ochii si zgomotele aflandu-se in dreptul unei guri de canal desfundate...:)
Da, fata picase intr-un canal iar el nu auzise nimic fiind prea prins in propriul discurs de justificare/aparare. Ca norocul, canalul nu era prea adanc si ea nu a patit nimic, ceea ce nu putem spune insa despre el, care a avut de patimit pana la sfasitul zilelor din cauza ca nu observase ca iubita lui... cazuse intr-un canal.
Morala: aveti grija unde calcati si, mai important, aveti grija unde calca iubitul/iubita voastra, pentru ca s-ar putea sa suferiti groaznic daca nu observati.
Voi aveti vreo intamplare de prin Bucuresti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu